poftorire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din poftori.

Pronunție

  • AFI: /pof.to'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
poftorire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poftorire poftoriri
Articulat poftorirea poftoririle
Genitiv-Dativ poftoririi poftoririlor
Vocativ poftorire, poftorireo poftoririlor
  1. acțiunea de a poftori și rezultatul ei.


Traduceri