poliloghie

română

Variante

• polologhie

Etimologie

Din neogreacă πολιλογχια (poliloghía).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului poliloghie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	poliloghie	poliloghii
Articulat	poliloghia	poliloghiile
Genitiv-Dativ	poliloghiei	poliloghiilor
Vocativ	poliloghie	poliloghiilor

1. (depr.) expunere, relatare excesiv de amplă (și de prolixă); vorbărie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online