vorbărie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din vorbă + sufixul -ărie.

Pronunție

  • AFI: /vor.bə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
vorbărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vorbărie invariabil
Articulat vorbăria invariabil
Genitiv-Dativ vorbăriei invariabil
Vocativ vorbărie invariabil
  1. vorbă multă, fără rost; pălăvrăgeală, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas.


Traduceri

Anagrame

Referințe