polimetrie
română
Etimologie
Din italiană polimetria.
Pronunție
- AFI: /po.li.me'tri.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului polimetrie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | polimetrie | ' |
| Articulat | polimetria | ' |
| Genitiv-Dativ | polimetriei | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- fenomen de prezență într-o operă poetică a mai multor metri prozodici.
- proces de îmbinare concomitentă a mai multor feluri de măsuri într-o compoziție muzicală.
Traduceri
Traduceri