polisindeton
română
Etimologie
Din franceză polysyndéton.
Pronunție
- AFI: /po.li.sin.de'ton/
Substantiv
| Declinarea substantivului polisindeton | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | polisindeton | ' |
| Articulat | polisindetonul | ' |
| Genitiv-Dativ | polisindetonului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- figură de stil constând în repetarea unei conjuncții înaintea fiecărei părți omogene din cadrul unei propoziții.
Traduceri
Traduceri