pomete

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină pometum.

Pronunție

  • AFI: /po'me.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
pomet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pomet pomete
Articulat pometul pometele
Genitiv-Dativ pometului pometelor
Vocativ ' '
  1. loc unde cresc (mulți) pomi fructiferi; livadă.
  2. mulțime de pomi fructiferi.


Traduceri