portțigaret
română
Etimologie
Din franceză porte-cigarette.
Pronunție
- AFI: /port.ʦi.ga'ret/
Substantiv
| Declinarea substantivului portțigaret | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | portțigaret | portțigarete |
| Articulat | portțigaretul | portțigaretele |
| Genitiv-Dativ | portțigaretului | portțigaretelor |
| Vocativ | ' | ' |
- cutiuță plată în care se poartă țigări sau țigarete.
- tub mic (de os, de lemn, de ebonită) în care se fixează țigara pentru a fuma; muștiuc.
Traduceri
Traduceri