portic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză portique.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
portic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ portic portice
Articulat porticul porticele
Genitiv-Dativ porticului porticelor
Vocativ ' '
  1. galerie exterioară, susținută de două rânduri de coloane, formând intrarea într-o clădire, într-un parc sau servind ca loc de plimbare în jurul unei piețe sau al unei grădini.


Traduceri