povățuire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din povățui.

Pronunție

  • AFI: /po.və.ʦu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
povățuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ povățuire povățuiri
Articulat povățuirea povățuirile
Genitiv-Dativ povățuirii povățuirilor
Vocativ povățuire, povățuireo povățuirilor
  1. acțiunea de a povățui și rezultatul ei.


Traduceri