prânzire
română
Etimologie
Din prânzi.
Pronunție
- AFI: /prɨn'zi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prânzire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prânzire | prânziri |
| Articulat | prânzirea | prânzirile |
| Genitiv-Dativ | prânzirii | prânzirilor |
| Vocativ | prânzire, prânzireo | prânzirilor |
- acțiunea de a prânzi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri