prădare
română
Etimologie
Din prăda.
Pronunție
- AFI: /prə'da.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prădare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prădare | prădări |
| Articulat | prădarea | prădările |
| Genitiv-Dativ | prădării | prădărilor |
| Vocativ | prădare, prădareo | prădărilor |
- acțiunea de a prăda și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri