prăjire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din prăji.

Pronunție

  • AFI: /prə'ʒi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
prăjire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prăjire prăjiri
Articulat prăjirea prăjirile
Genitiv-Dativ prăjirii prăjirilor
Vocativ prăjire, prăjireo prăjirilor
  1. acțiunea de a prăji și rezultatul ei.


Traduceri