prăpădire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din prăpădi.

Pronunție

  • AFI: /prə.pə'di.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
prăpădire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prăpădire prăpădiri
Articulat prăpădirea prăpădirile
Genitiv-Dativ prăpădirii prăpădirilor
Vocativ prăpădire, prăpădireo prăpădirilor
  1. acțiunea de a prăpădi și rezultatul ei.


Traduceri