prețăluitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a prețălui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /pre.ʦə.lu.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
prețăluitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prețăluitor prețăluitori
Articulat prețăluitorul prețăluitorii
Genitiv-Dativ prețăluitorului prețăluitorilor
Vocativ prețăluitorule prețăluitorilor
  1. (înv. și pop.) prețuitor.


Traduceri

Referințe