prețăluitor

română

Etimologie

Din a prețălui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /pre.ʦə.lu.i'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului prețăluitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prețăluitor	prețăluitori
Articulat	prețăluitorul	prețăluitorii
Genitiv-Dativ	prețăluitorului	prețăluitorilor
Vocativ	prețăluitorule	prețăluitorilor

1. (înv. și pop.) prețuitor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online