preambalare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din preambala.

Pronunție

  • AFI: /pre.am.ba'la.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
preambalare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ preambalare preambalări
Articulat preambalarea preambalările
Genitiv-Dativ preambalării preambalărilor
Vocativ preambalare, preambalareo preambalărilor
  1. acțiunea de a preambala și rezultatul ei.


Traduceri