preaslăvire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din preaslăvi.

Pronunție

  • AFI: /pre̯a.slə'vi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
preaslăvire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ preaslăvire preaslăviri
Articulat preaslăvirea preaslăvirile
Genitiv-Dativ preaslăvirii preaslăvirilor
Vocativ preaslăvire, preaslăvireo preaslăvirilor
  1. acțiunea de a preaslăvi și rezultatul ei.


Traduceri