pregetare
Etimologie
Din pregeta.
Pronunție
- AFI: /pre.ʤe'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului pregetare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pregetare | pregetări |
| Articulat | pregetarea | pregetările |
| Genitiv-Dativ | pregetării | pregetărilor |
| Vocativ | pregetare, pregetareo | pregetărilor |
- acțiunea de a pregeta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri