pregete

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pregeta.

Pronunție

  • AFI: /ˈpre.ʤe.te/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru pregeta.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru pregeta.