prejmuire
română
Etimologie
Din prejmui.
Pronunție
- AFI: /preʒ.mu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prejmuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prejmuire | prejmuiri |
| Articulat | prejmuirea | prejmuirile |
| Genitiv-Dativ | prejmuirii | prejmuirilor |
| Vocativ | prejmuire, prejmuireo | prejmuirilor |
- acțiunea de a prejmui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri