prelegere
română
Etimologie
Din prelege.
Pronunție
- AFI: /pre'le.ʤe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prelegere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prelegere | prelegeri |
| Articulat | prelegerea | prelegerile |
| Genitiv-Dativ | prelegerii | prelegerilor |
| Vocativ | prelegere, prelegereo | prelegerilor |
- acțiunea de a prelege și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri