prepunere
Etimologie
Din prepune.
Pronunție
- AFI: /pre'pu.ne.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prepunere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prepunere | prepuneri |
| Articulat | prepunerea | prepunerile |
| Genitiv-Dativ | prepunerii | prepunerilor |
| Vocativ | prepunere, prepunereo | prepunerilor |
- acțiunea de a prepune și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri