presimțire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din presimți.

Pronunție

  • AFI: /pre.sim'ʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
presimțire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ presimțire presimțiri
Articulat presimțirea presimțirile
Dativ-Genitiv presimțirii presimțirilor
Vocativ presimțire, presimțireo presimțirilor
  1. acțiunea de a presimți și rezultatul ei.


Traduceri