prestanță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză prestance.

Pronunție

  • AFI: /pres'tan.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
prestanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prestanță '
Articulat prestanța '
Genitiv-Dativ prestanței '
Vocativ ' '
  1. atitudine impunătoare; aspect impozant.


Traduceri