pretext

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză prétexte.

Pronunție

  • AFI: /pre'tekst/


Substantiv


Declinarea substantivului
pretext
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pretext pretexte
Articulat pretextul pretextele
Genitiv-Dativ pretextului pretextelor
Vocativ ' '
  1. cauză aparentă invocată de o persoană pentru a ascunde adevăratul motiv al acțiunilor sale; prilej; motiv.


Traduceri