pretextare
română
Etimologie
Din pretexta.
Pronunție
- AFI: /pre.teks'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului pretextare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pretextare | pretextări |
| Articulat | pretextarea | pretextările |
| Genitiv-Dativ | pretextării | pretextărilor |
| Vocativ | pretextare, pretextareo | pretextărilor |
- acțiunea de a pretexta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri