pricire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din prici.

Pronunție

  • AFI: /pri'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pricire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pricire priciri
Articulat pricirea pricirile
Genitiv-Dativ pricirii pricirilor
Vocativ pricire, pricireo pricirilor
  1. acțiunea de a prici și rezultatul ei.


Traduceri