primejduire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din primejdui.

Pronunție

  • AFI: /pri.meʒ.du'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
primejduire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ primejduire primejduiri
Articulat primejduirea primejduirile
Genitiv-Dativ primejduirii primejduirilor
Vocativ primejduire, primejduireo primejduirilor
  1. acțiunea de a primejdui și rezultatul ei.


Traduceri