prinus

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă antică πρῖνος (prînos).

Pronunție

  • AFI: /'priː.nus/


Substantiv


Declinarea substantivului
prīnus
m. Singular Plural
Nominativ prīnus prīnī
Genitiv prīnī prīnōrum
Dativ prīnō prīnīs
Acuzativ prīnum prīnōs
Ablativ prīnō prīnīs
Vocativ prīne prīnī
  1. (bot.) stejar-de-piatră, ilice

Sinonime

Referințe