pripășit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a pripăși.

Pronunție

  • AFI: /pri.pə'ʃit/


Substantiv


Declinarea substantivului
pripășit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pripășit pripășite
Articulat pripășitul pripășitele
Genitiv-Dativ pripășitului pripășitelor
Vocativ pripășitule pripășitelor
  1. faptul de a se pripăși.


Traduceri

Etimologie

Din a pripăși.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
pripășit
Singular Plural
Masculin pripășit pripășiți
Feminin pripășită pripășite
Neutru pripășit pripășite
  1. care s-a stabilit undeva sau pe lângă cineva (venind din altă parte); aciuat.


Traduceri

Referințe