Sari la conținut

pritocire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din pritoci.

Pronunție

  • AFI: /pri.to'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pritocire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pritocire pritociri
Articulat pritocirea pritocirile
Genitiv-Dativ pritocirii pritocirilor
Vocativ pritocire, pritocireo pritocirilor
  1. acțiunea de a pritoci și rezultatul ei.


Traduceri