privare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din priva.

Pronunție

  • AFI: /pri'va.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
privare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ privare privări
Articulat privarea privările
Genitiv-Dativ privării privărilor
Vocativ privare, privareo privărilor
  1. acțiunea de a priva și rezultatul ei.


Traduceri