procuratură
Etimologie
Din rusă prokuratura.
Pronunție
- AFI: /pro.ku.ra'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului procuratură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | procuratură | procuraturi |
| Articulat | procuratura | procuraturile |
| Genitiv-Dativ | procuraturii | procuraturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- organ al puterii de stat care exercită supravegherea respectării legilor.
- clădire în care se află acest organ.
Traduceri
Traduceri