profumare
română
Etimologie
Din profuma.
Pronunție
- AFI: /pro.fu'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului profumare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | profumare | profumări |
| Articulat | profumarea | profumările |
| Genitiv-Dativ | profumării | profumărilor |
| Vocativ | profumare, profumareo | profumărilor |
- acțiunea de a profuma și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a profuma