proglotă
română
Variante
Etimologie
Din franceză proglottis.
Pronunție
- AFI: /pro'glo.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului proglotă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | proglotă | proglote |
| Articulat | proglota | proglotele |
| Genitiv-Dativ | proglotei | proglotelor |
| Vocativ | proglotă | proglotelor |
- (biol.) fiecare dintre segmentele corpului unui vierme inelat, cestod.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online