prohodire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din prohodi.

Pronunție

  • AFI: /pro.ho'di.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
prohodire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prohodire prohodiri
Articulat prohodirea prohodirile
Genitiv-Dativ prohodirii prohodirilor
Vocativ prohodire, prohodireo prohodirilor
  1. acțiunea de a prohodi și rezultatul ei.


Traduceri