prolificare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din prolifica.

Pronunție

  • AFI: /pro.li.fi'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
prolificare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prolificare prolificări
Articulat prolificarea prolificările
Genitiv-Dativ prolificării prolificărilor
Vocativ prolificare, prolificareo prolificărilor
  1. acțiunea de a prolifica și rezultatul ei.


Traduceri