promontoriu
Etimologie
Din latină promontarium.
Pronunție
- AFI: /pro.mon'to.rju/
Substantiv
| Declinarea substantivului promontoriu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | promontoriu | promontorii |
| Articulat | promontoriul | promontoriile |
| Genitiv-Dativ | promontoriului | promontoriilor |
| Vocativ | ' | ' |
- fâșie de pământ abruptă care înaintează în mare; cap.
Traduceri
Traduceri