promulga

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză promulguer < latină promulgare.

Pronunție

  • AFI: /pro.mul'ga/


Verb


Conjugarea verbului
promulga
Infinitiv a promulga
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		promulg
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să promulge
Participiu promulgat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a da caracter executoriu unei legi, atestându-i oficial existența.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=promulga&oldid=897492”