De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din neogreacă prónia.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
pronie
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
pronie
|
'
|
| Articulat
|
pronia
|
'
|
| Genitiv-Dativ
|
proniei
|
'
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- forță divină; divinitate; dumnezeire; providență.
Traduceri
