Sari la conținut

propășire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din propăși.

Pronunție

  • AFI: /pro.pə'ʃi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
propășire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ propășire propășiri
Articulat propășirea propășirile
Genitiv-Dativ propășirii propășirilor
Vocativ propășire, propășireo propășirilor
  1. acțiunea de a propăși și rezultatul ei.


Traduceri