proprietărime

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din proprietar + sufixul -ime.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
proprietărime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ proprietărime invariabil
Articulat proprietărimea invariabil
Genitiv-Dativ proprietărimii invariabil
Vocativ proprietărime invariabil
  1. (rar) totalitatea proprietarilor (de pământ), mulțime de proprietari.


Traduceri

Referințe