prorupere
Etimologie
Din prorupe.
Pronunție
- AFI: /pro'ru.pe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prorupere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prorupere | proruperi |
| Articulat | proruperea | proruperile |
| Genitiv-Dativ | proruperii | proruperilor |
| Vocativ | prorupere, prorupereo | proruperilor |
- acțiunea de a prorupe și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a prorupe