prospătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din proaspăt + sufixul -ură.

Pronunție

  • AFI: /pros.pə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
prospătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prospătură prospături
Articulat prospătura prospăturile
Dativ-Genitiv prospăturii prospăturilor
Vocativ prospătură prospăturilor
  1. (pop.) aliment proaspăt, marfă alimentară proaspătă.


Traduceri

Referințe