protestantism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză protestantisme.

Pronunție

  • AFI: /pro.tes.tan'tism/


Substantiv


Declinarea substantivului
protestantism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ protestantism '
Articulat protestantismul '
Genitiv-Dativ protestantismului '
Vocativ ' '
  1. curent în religia creștină, desprins de catolicism în urma reformei din sec. xvi și existent sub forma câtorva varietăți (luteranism, calvinism, anglicanism etc.).
  2. lumea popoarelor protestante.


Traduceri