protoprezbiter

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din neogreacă προτοπρεσβιτεροσ (protopresvíteros).

Pronunție

  • AFI: /pro.to.prez.bi'ter/


Substantiv


Declinarea substantivului
protoprezbiter
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ protoprezbiter protoprezbiteri
Articulat protoprezbiterul protoprezbiterii
Genitiv-Dativ protoprezbiterului protoprezbiterilor
Vocativ protoprezbiterule protoprezbiterilor
  1. protopop.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe