pruină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză pruin.

Pronunție

  • AFI: /pru'i.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pruină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pruină '
Articulat pruina '
Genitiv-Dativ pruinei '
Vocativ ' '
  1. pieliță fină ceroasă care acoperă unele fructe.


Traduceri