prurit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză prurit.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
prurit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prurit prurituri
Articulat pruritul pruriturile
Genitiv-Dativ pruritului pruriturilor
Vocativ ' '
  1. stare patologică constând în mâncărime intensă a pielii sau a mucoasei, provocată de tulburări funcționale ale nervilor pielii.


Traduceri