pudrui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pudră + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /pu.dru'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) pudrui
Infinitiv a (se) pudrui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) pudruiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) pudruiască
Participiu pudruit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (înv.) a (se) pudra.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe