purism
română
Etimologie
Din franceză purisme.
Pronunție
- AFI: /pu'rism/
Substantiv
| Declinarea substantivului purism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | purism | ' |
| Articulat | purismul | ' |
| Genitiv-Dativ | purismului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- tendință de înlăturare din limbă a elementelor socotite străine.
Traduceri
Traduceri