pustă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară puszta.

Pronunție

  • AFI: /'pus.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pustă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pustă puste
Articulat pusta pustele
Genitiv-Dativ pustei pustelor
Vocativ ' '
  1. câmpie întinsă acoperită cu ierburi.


Traduceri